Peruca neagră
Holul lung al apartamentului nostru din Viziru era pătat de sânge. Stăteau picăturile pe traversă ca bombonelele. Am fost tentat să le adun în pumn. Nu mi-ar fi încăput oricum toate. Așa erau de...
Holul lung al apartamentului nostru din Viziru era pătat de sânge. Stăteau picăturile pe traversă ca bombonelele. Am fost tentat să le adun în pumn. Nu mi-ar fi încăput oricum toate. Așa erau de...
A pune capăt. A ”da block”. La ce? Cui? Unei relații, unei povești, unui job, unei umbre, unor gânduri, celuilalt pe care-l purtăm intim ca pe un gând? – gândul e singurul care nu...
E suavă. Și dulce, acrișoară, și ușor acidulată ca o limonadă băută la umbră, în grădină, alături de prieteni. E o tacla, legănată și plăcută, cu de toate, cu zeitatea sa Billy Wilder (Unora...
După fix 400 de ani, în sfârșit, un Don Quijote în variantă feminină: Fanny Keismann (soră cu Mende Speismann) – și deja cred că întrezăriți ițele unor aventuri pitorești, în care poalele cavalerești nu...
Hârș, hârș, hârș. Aud mătura din nuiele piptănând dalele de ciment roase de ploaie din fața ferestrei lângă care dorm, la o distanță de un braț, cu capul. Stau între somn și trezire, ca...