Masajul reduce, cu adevărat, febra musculară?

Timp de vreo 3 ani , diverși cercetători s-au contrat în studii și cercetări pe tema beneficiilor sau prejudiciilor aduse de masajul terapeutic.

La mijlocul lui 2009, un grup de profesori-cercetători de la Universitatea Queen’s, Canada, (o instituție respectabilă, cu o lungă istorie), surprinde și sfidează mediile sportive și academice, prezentând rezultatele halucinante ale cercetării lor: contrar credinței universal împământenite, masajul afectează fluxul sangvin al mușchilor supuși anterior exercițiilor fizice și nici nu ajută la eliminarea acidului lactic acumulat (din cauza căruia apare febra musculară).  (!?!?!)

Nu cred că studiul a impresionat prea mult, nu pe sportivi, cel puțin, care au continuat să apeleze la serviciile maseurilor. Cei mai mulți sportivi pot depune mărturie că masajul îi ajută în procesele recuperatorii, le alină durerea și are un efect relaxant. Chiar și eu! De altfel, masajul figurează printre procedurile de recuperare după antrenament ale sportivului.

De la începutul acestui an, avem și confirmarea științifică (indubitabilă, sper) a faptului că masajul reduce inflamația la nivel celular, ajutând la creșterea mitocondriilor (”uzine de energine” conținând enzime necesare respirației) noi în mușchii scheletici.

Cercetătorii au mai arătat masajul are un efect similar medicamentelor convenționale antiinflamatorii.

Mai mult decât atât, cercetători de la Universitatea McMaster au descoperit că o ședință scurtă de 10 minute de masaj ajută la reducerea inflamației in mușchi.

Este prima cercetare care privește în interiorul musculaturii. 11 bărbați au fost puși să pedaleze 70 de minute până la epuizare, iar în timpul celor 10 minute de pauză li se făcea masaj folosind tehnici specifice în recuperare. Ulterior, mușchii cvadriceps au fost supuși unor biopsii pe baza cărora au fost enunțate rezultatele de mai sus.

Ca terapie alternativă, spun cercetătorii de la Universitatea McMaster, masajul este benefic și în inflamații cronice cum sunt artitra (inflamația unei articulații) și distrofiile musculare (afectiuni  ereditare rare; mușchii se deteriorează progresiv, antrenând slabiciune musculară si invaliditate. (Rezultatele sunt publicate pe Science Daily)

Nu știu alții cum sunt, dar eu mă declar o împătimită a masajului – cu și fără studii științifice. 🙂

Related Posts

  • Consumul de calorii în funcție de activitatea sportivăConsumul de calorii în funcție de activitatea sportivă Marile consumatoare de calorii sunt activitățile de tip aerobic. Acestea sunt cele mai indicate persoanelor care vor să slăbească și să-și modeleze corpul: fitness aerobic, Zumba fitness, alergare, natație, bicicletă, volei, baschet, fotbal, tenis etc. (vezi și […]
  • De ce pierdem masă musculară?De ce pierdem masă musculară? După 40 de ani, pierdem circa 15 kilograme din masa musculară, astfel că la 70 de ani (să ne ţină Dumnezeu sănătoşi!) rămânem cu aproximativ 60% din ce am avut între 25-30 de ani. Două sunt cauzele: prima este legată de cât de mult şi intens ne folosim muşchii, iar cea de-a doua, de […]
  • “Pică pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă!”“Pică pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă!” "Pică pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă!" - aşa îmi spuneau bunicii când mă vedeau dând târcoale părului de la şosea; cam la vremea asta, eram veşnic în căutarea "mălăieţelor" căzute  - părul acela văratec şi alţi doi ale căror fructe se coceau de S`ântă Mărie erau singurii copaci în […]
  • Postul intermitent: când e mai bine postești pentru a slăbi?Postul intermitent: când e mai bine postești pentru a slăbi? Dacă ții post intermitent (intermittent fasting) fără să obții vreun rezultat pe cântar, poate fi din cauză că sari peste masa greșită. Este ceea ce sugerează un studiu recent. Beneficiile postului intermitent Postul intermitent are efecte similare restricției calorice, dar este […]
  • Pastila cu care am slăbitPastila cu care am slăbit Pentru cine se mai îndoiește de pastila de slăbit numită multămișcareșigrijălamâncare, evoluția mea în imagini reale, netrucate: 2004 - prima sarcină + 20 kg. 2005 - două blocaje lombare, vertebra T12 tasata, osteofite multe (”ciocuri de papagal”), fizioterapie, kinetoterapie și băi […]

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *