The will to carry on
Se-nserase de-a binelea când am ieșit din teatru. Am luat-o pe chei, strângând la piept poșeta de lac. Mă temeam să nu-mi alunece. De ce-oi fi ales-o tocmai pe asta, știind c-am să iau...
Se-nserase de-a binelea când am ieșit din teatru. Am luat-o pe chei, strângând la piept poșeta de lac. Mă temeam să nu-mi alunece. De ce-oi fi ales-o tocmai pe asta, știind c-am să iau...
Nu pot scrie decât cu sufletul la gură. Sper ca tot așa să fie și citită. Poate și iubită – am terminat-o chiar de 14 februarie, Ziua Îndrăgostiților. Sunt multe de zis și de...
– Așa-i că-s frumoase, mă întreabă ca și cum n-ar fi evident. Le priveam deja de minute bune. Le dădusem târcoale din toate părțile. Chow Chow, zis Limbă albastră, care ne lătrase aprig când...
– Și ce-ai mai gătit? o întreabă doamna în negru așezându-se pe scaunul din dreapta mea, puțin după plecarea metroului din stația Unirii. – Niște poezii, răspunde întrebata din dreapta doamnei în negru. A...
Mă simt ca Forrest Gump la piciorul căruia a căzut o pană, doar că eu n-am pus-o în geantă, ci a trebuit să scriu cu ea, să scriu și să nu mai alerg o...