Gâtul – veriga slabă în exercițiile de fitness

Există anumite părți anatomice ale corpului pe care, în exercițiile de fitness/forță, le considerăm sau le tratăm ca pe niște accesorii. Până când încep să își ceară drepturile. Dureros, de cele mai multe ori. Gâtul este un astfel de ”accesoriu”. Din pacate, permanent!

La birou, în metrou, pe stradă, în sala de sport, adoptăm poziția lalelei ofilite: cu capul plecat (sabia nu-l taie).

În toate exercițiile de fitness, gâtul este solicitat într-o măsura mai mare sau mai mică și, în aproape toate cazurile, în mod necontrolat (inițial, am scris inconștient). Aceasta duce, în timp, la slăbirea, fragilizarea și vulnerablizarea porțiunii cervicale delimitate de gât.

Una dintre cele mai mari erori, perpetuate ca un virus printre practicanții de fitness, este solicitarea gâtului în clasicele exerciții pentru abdomen, ”simpaticele” crunch-uri. Deși adoptate de cei mai mulți dintre neprofesioniști (în sensul de calificare, purtător de diplomă) în ale fitnessului, crunch-urile NU sunt pentru începători! Centrura abdominală trebuie întărită prin alte exerciții, după care putem trece și la crunch-uri. Altminteri, singura zona de care tragem, zicând că ”facem abdomene”, este gâtul.

Soluție: la exercițiile tip crunch, ridicarea se face din umeri, cu solicitarea musculaturii abdominale. Păstrați gâtul într-o poziție neutră (neîncordat), mâinile se sprijină pe cap (nu participă în nici un fel la ridicarea capului sau a bustului).

FOARTE IMPORTANT: la ridicare, capul se menține în prelungirea trunchiului, iar privirea este fixată spre tavan, pe diagonală, nu în jos. Niciodată bărbia nu stă în piept/lipită de piept!

Dacă înainte să ardă mușchii abdomenului, vă doare gâtul, încetați exercițiul. Continuând, nu faceți decât să slăbiți și mai mult porțiunea cervicală a coloanei.

 Gâtul – punct de pârghie

Prin construcție, gâtul/coloana cervicală se constituie în element de pârghie la multe dintre exercițiile pentru brațe sau trapez. Pentru integritate, gâtul trebuie să urmeze linia trunchiului, indiferent de gradul de înclinare a acestuia. Este greșită atât hiperextensia gâtului (vezi imaginea), cât și flexia acestuia, caz în care presiunea pe pârghie este mai mare.

În plus, nu trebuie să uităm că mușchiul trapez ”urcă” până la articulația craniului cu coloana vertebrală, ceea ce face ca punctul de sprijin să devină punct de presiune pentru coloană.

Lasă-i pe alții să-ți admire grandoarea ”bicepșilor”!

Dintr-un soi de narcisism (greșesc?), în timp ce ne lucrăm brațele, obișnuim să ne privim cum bicepsul explodează sub greutatea exercițiului. Ne facem rău cu propria privire….. Gâtul întors spre priveliștea muschiului în contracție, apasă involuntar pe gât. Sunt pentru admirarea propriei munci, doar în ședințele foto  sau în momentele de relaxare, care depășesc spațiul sălii de sport. E mai sănătos așa!

Alte erori frecvente:

– Ochii ațintiți în plafon când facem genuflexiuni sau rowing bar;

– Privire fixată în podea când lucrăm, din picioare, partea superioară a corpului.

Soluții:

Când bustul este înclinat la 45 grade (foto stânga), fixați cu privirea un punct pe podea, în fața voastră, astfel încât gâtul să rămână în prelungirea trunchiului.

Când lucrăm, din picioare, diverse exerciții pentru partea superioară a corpului, privirea trebuie dirijată ca și când am studia un tablou fixat la nivelul ochilor. Ca în imaginea din stânga sau, mai concret (și mai zâmbitor), cea din dreapta.