Alex Ferariu dă bine și pe sticlă, și în artele marțiale

Dacă ești iubit de camera de filmat  – asta în limbajul televiziunii însemnând să dai bine pe sticlă -, nu te lasă să o trădezi chiar cu una-cu două.  Și, cum uneori ”dragostea durează trei ani”, tot atât a durat și perioada în care Alex Ferariu a stat departe de camerele de filmat. Astăzi, a revenit la B1TV (de la care a plecat în 2015), iar primul jurnal prezentat  a arătat de parcă ieri ar fi ieșit pe poarta televiziunii: nici  o bâlbă, nici un cuvânt rostit anapoda, nici o desincronizare, zâmbitor la știrile pozitive, grav, serios la celelalte. Au fost emoții (poate), dar ele n-au trecut dincolo de sticlă.

Dimineața, în puținul timp pe care îl am la dispoziție, urmăresc postul francez TV5. Îmi place tipul acesta de jurnalism relaxat, cu subiecte diverse, începând cu politică, economie și terminând cu reportaje despre grădinărit, expoziții,  lansări de carte, de modă, cronici de film etc. Jurnaliștii francezi sunt relaxați, zâmbitori, a l`aise. Prezentatoarele sunt cât se poate de naturale, n-au decolteuri până la bombeuri și nici nu sparg ecranul cu buzele sau sprâncenele accentuate. Uneori, sunt îmbrăcate în jeanși și nu sunt cocoțate pe tocuri de cel puțin 10 cm. La tipul acesta de lejeritate cred că ajungi doar în două moduri: ori te naști cu pedigree, ori ai un îndelungat exercițiu de renunțare la încrâncenare. 

Regăsesc la Alex ceva din relaxarea jurnaliștilor francezi, iar asta înseamnă foarte mult (pentru privitori, îndeosebi), mai ales după o perioadă în care a stat de cealaltă parte a ecranului (sau tocmai de aceea?).

Sper să și-o păstreze și când (sau mai ales când) se va ”rutina” în meserie. Să dai bine pe sticlă nu e puțin lucru, tot așa cum nu e când dai  în timpul antrenamentelor de arte marțiale, unde Alex îmi este coleg; un coleg blând – de cele mai multe ori. 🙂

Pe Alex îl puteți vedea dimineața, începând cu ora 10.00, sau sâmbătă și duminică, după amiaza. 

Aici sunt mai detalii despre parcursul profesional al lui Alex Ferariu. 

Related Posts

  • Vrăjitorul dr.OZ dezvăluie la București secretul schimbăriiVrăjitorul dr.OZ dezvăluie la București secretul schimbării Să fii prezent la una dintre conferințele dr. Oz, e ca și cum ai viziona o producție hollywood-iană: filmul are ritm, personaje de covor roșu, subiecte de interes general, muzică și intermezzo-uri cu suspans, pe alocuri, și cozi mari la toalete: ”Mai există o toaletă în stânga!”. la […]
  • Voluntariat? Da, dar turcu’ plătește!Voluntariat? Da, dar turcu’ plătește! Citesc în dimineața asta un articol din revista Cariere, via wall-street.ro, și, brusc, simt nevoia de mult suc de lămâie. Neîndoit cu apă. Câțiva angajați ai departamentelor de CSR (Responsabilitate Socială Corporatistă, o meserie relativ nouă) din mari companii povestesc, cu sârg și în […]
  • Borș de pește, hamsii și alte mezelicuri de la mare (I)Borș de pește, hamsii și alte mezelicuri de la mare (I) - “Cum se numește hotelul”? întreb în timp ce mențin ritmul alergării, ceva mai anevoioasă, astăzi. - “Citadel”, mi se răspunde. O fracțiune de secundă, mă văd închizând, cu o zi înainte de a fi terminat “Le sourire au pied de l'echelle” (Henry Miller), “La citadelle” (în original) […]
  • O lungă zi de trei (I)O lungă zi de trei (I) Abia după ce primesc al treilea mesaj sms, mă hotărăsc să reacționez, ca să nu risc vreo neplăcere. Îmi pun în gând să reglez negreșit lucrul acesta pe 3 ianuarie, când orașul  e încă departe de a se fi lepădat complet de aburii mahmurelii de după Revelion.  Oamenii sunt la […]
  • În cât timp poți avea un fizic definitÎn cât timp poți avea un fizic definit Direct sau indirect, mai curajos sau mai timid, aceasta este prima întrebare pe care o/ne-o punem atunci când, după multe lupte interne (dar nu intestine, după cum zice CT Popescu), după multe supărări pe oglindă și cântar, după enervarea și iritarea produse de afișarea performanțelor […]

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *