Cartea asta este ca \u00eendr\u0103gostirea dup\u0103 40-50 de ani. Sau dez\u00eendr\u0103gostirea? O duci din cap \u0219i mai pu\u021bin cu inima, de care te lepezi ca de un palton ud \u0219i-l la\u0219i \u00een antreu s\u0103 se scurg\u0103, o sublimezi mai mult dec\u00e2t o tr\u0103ie\u0219ti, o proiectezi \u00eentr-un viitor incert, sprijinind-o pe c\u00e2rjele frumuse\u021bii amintirilor a ceea ce ai fost odinioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Jurnalul decolorat al unei faimoase c\u00e2nt\u0103re\u021be la \u00eenceput de secol XX, nonagenar\u0103, a c\u0103rei biografie t\u00e2n\u0103rul \u0218i\u0219kin se angajeaz\u0103 prin contract s\u0103 o scrie, st\u0103 pav\u0103z\u0103 c\u0103-i a\u0219a. Dar asta \u00eenainte ca el s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Elve\u021bia \u0219i s\u0103 devin\u0103 interpret – \u201dt\u0103lmaci\u201d – pentru ru\u0219ii azilan\u021bi. M\u0103rturiile acestora \u00eei populeaz\u0103 insomniac t\u0103lmaciului cartea asta \u0219i nop\u021bile.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n C\u0103 oamenii nu sunt robo\u021bi. Pove\u0219tile trec ca lama cu\u021bitului \u0219i prin derma ascult\u0103torului interpret, pove\u0219ti ca un Turn Babel redate \u00een carte sub forma \u201d\u00eentrebare\u201d – \u201dr\u0103spuns\u201d, f\u0103r\u0103 vreun fir logic, care cresc ca un torent: disloc\u0103, zguduie, inund\u0103. Suntem ceea ce spunem despre noi. N-ai dec\u00e2t s\u0103 nu crezi. <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u0218i nu a\u0219tepta de la asta nici frumuse\u021be, nici visare. E via\u021b\u0103 \u00eemperecheat\u0103 \u00eentre abject \u0219i rai. <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u201dNimeni nu \u00een\u021belege pe nimeni. Iat\u0103 deci care este meseria mea. T\u0103lmaci la cancelaria b\u0103jenarilor din ministerul ap\u0103r\u0103rii raiului. \u0218i fiecare vrea s\u0103 explice ceva. \u0218i sper\u0103 c\u0103 va fi ascultat. \u0218i aici sunt eu cu Peter. Eu traduc \u00eentreb\u0103rile \u0219i r\u0103spunsurile, iar Peter le noteaz\u0103, d\u0103 din cap, cic\u0103, ei, ei, nu prea v-am crezut. El nu crede pe nimeni.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n N-am g\u0103sit (sau nu-mi mai amintesc), p\u00e2n\u0103 la \u0218i\u0219kin, o mai concis\u0103, lucid\u0103 \u0219i t\u0103ioas\u0103 descriere a poporului rus: \u201d\u00cen Rusia puterea se \u021bine numai cu din\u021bii, cum \u0219i-a desf\u0103cut \u021barul pu\u021bin din\u021bii, totul s-a pr\u0103bu\u0219it! \u0218i cu c\u00e2t sunt mai puternici din\u021bii, cu at\u00e2t poporul rus permite mai mult: m\u00e2nca\u021bi-ne! C\u0103, dac\u0103 nu, v\u0103 m\u00e2nc\u0103m noi pe voi!\u201d <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Apoi vin momentele de acalmie \u0219i extaz amoros din jurnalul fostei c\u00e2nt\u0103re\u021be, printre filele c\u0103ruia insereaz\u0103 e\u0219ecul propriei lui pove\u0219ti de dragoste, duse la Roma pentru repara\u021bie \u0219i restaura\u021bie. Dar nici muzeele, nici f\u00e2nt\u00e2nile care \u00eendeplinesc dorin\u021be, nici umbra fostei profesoare Galpetra (cu must\u0103cioara ei \u00eenchis\u0103 la col\u021burile gurii \u0219i burta ca de bor\u021boas\u0103), care i se a\u0219eaz\u0103 pe um\u0103r \u00een vizitele ora\u0219ului etern, nu mai repar\u0103 inima Isoldei lui (probabil, a doua so\u021bie a scriitorului) pl\u00e2ng\u00e2nd dup\u0103 un Tristan pierit \u00eentr-un accident de ma\u0219in\u0103. <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Un alt jurnal, al Isoldei de data asta, \u00eei cade scriitorului sub ochi din ecranul computerului. Accesul nu-i este permis, dar nu-\u0219i poate reprima curiozitatea, citindu-l, iar asta mai scoate ni\u0219te c\u0103r\u0103mizi din \u0219ubreda armonie familial\u0103.Un ora\u0219 etern \u00een care dragoste etern\u0103 nu exist\u0103, iar fericirea conjugal\u0103 e o plant\u0103 care se usuc\u0103 fie de prea mult soare, fie de prea mult\u0103 ap\u0103, fie de prea mult timp. Sufletele, ele singure nu se pot repara cu pu\u021bin mortar precum zidurile cet\u0103\u021bii, \u0219i cad. Sau decad.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u0218i c\u00e2t\u0103 fine\u021be, \u0219i c\u00e2te nuan\u021be, \u0219i c\u00e2te tr\u0103iri, \u0219i c\u00e2te lacrimi au paginile astea de jurnal! Jurnalul a dou\u0103 femei desp\u0103r\u021bite de un secol aproape (fiecare dintre ele pierz\u00e2ndu-\u0219i mortal prima iubire) scris am\u0103gitor de bine de un b\u0103rbat. Dovad\u0103 c\u0103 poate nicio femeie nu cite\u0219te mai bine \u00een sufletul ei ca un b\u0103rbat.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Revenind, e o dragoste cu lumina stins\u0103 s\u0103 nu \u021bi se vad\u0103 p\u0103rul \u00eenc\u0103run\u021bit, vopsit cu Henna, pielea care nu mai str\u0103luce\u0219te \u0219i se bo\u021be\u0219te ca stofa sp\u0103lat\u0103 de zeci de ori, obrajii care privesc mai mult \u00een jos \u0219i el, care n-a mai dat pe acas\u0103 de c\u00e2teva zile, pretext\u00e2nd, ca de fiecare dat\u0103, c\u0103 e re\u021binut cu treburi \u00een alt ora\u0219. Dar ea \u0219tie c\u0103 altu-i motivul. C\u0103 femeile au \u00een gene sim\u021bul \u0219i mirosul s\u0103 detecteze \u201dcealalt\u0103 femeie\u201d care i se strecoar\u0103 \u00een lenjerie. Pur \u0219i simplu \u0219tie c\u00e2nd \u00een patul ei sunt trei. \u0218i ce frumos fusese la Paris, c\u00e2nd ea purta \u00een p\u00e2ntece bobul acela de maz\u0103re! Se afla nu doar la Paris, dar \u0219i la a treia iubire, ce m\u0103rturie mai clar\u0103 c\u0103 cea mai mare dragoste e cea care n-a putut na\u0219te\/cre\u0219te?<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n E o dragoste ca poarta de nord a Venerei din Turnul Babel. Asta \u00eensemn\u00e2nd nu doar frumuse\u021be, ci \u0219i \u00eentunericul cel mai greu, momentul de miez de noapte c\u00e2nd lumea misterelor p\u00e2rjole\u0219te orice fir logic, exact cum planeta Venus, de aceea\u0219i dimensiune, densitate \u0219i compozi\u021bie ca \u0219i P\u0103m\u00e2ntul, arde tot pentru c\u0103 este cea mai fierbinte planet\u0103 din sistemul solar.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u0218i ce alte mistere mai mari dec\u00e2t na\u0219terea, iubirea, moartea cunoa\u0219tem? Hm? A, poate acela al stelei vestitoare de la Betleem. Dar a fost elucidat \u00eentre timp. Steaua care a vestit na\u0219terea Lui a fost de fapt suprapunerea planetelor Venus \u0219i Jupiter, de pe P\u0103m\u00e2nt ele p\u0103r\u00e2nd un singur corp ceresc. <\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u00centrebare: Dar nemurirea? <\/p>\n\n\n\n R\u0103spuns: A, nemurirea! Ea \u201d\u00eencepe la femei \u00eentre picioare\u201d. <\/p>\n\n\n\n \u00centrebare: Dar e adev\u0103rat ce a spus un om \u201dc\u0103 fiecare are \u00een suflet o gaur\u0103 de dimensiunea lui Dumnezeu\u201d?<\/p>\n\n\n\n R\u0103spuns: Prostii. \u201dFiecare are o gaur\u0103 de dimensiunea iubirii!\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Fiul lui \u0218i\u0219kin – barier\u0103 \u00een patul conjugal tocit de ne\u00een\u021belegerile celor doi – acest \u201dstimate domnule Nabuconosaurus\u201d cu care se joac\u0103 epistolar dup\u0103 ce fericirea cuplului, balneotratat\u0103 cu aer roman, n-a mai putut fi restabilit\u0103, trage tot ce e mai \u201dmi\u0219to\u201d din e\u0219ecul p\u0103rin\u021bilor: \u201dDe Cr\u0103ciun, to\u021bi primesc daruri de la un singur tat\u0103, eu primesc daruri de la doi! Nu-i a\u0219a c\u0103-i mi\u0219to?\u201d<\/p>\n\n\n\n Cartea asta, a treia scris\u0103 de Mihail \u0218i\u0219kin \u0219i mult premiat\u0103, nu e o carte, ci c\u0103r\u021bi, nu are un stil, ci stiluri, nu e (doar) poveste, e ging\u0103\u0219ie \u0219i poezie, e fine\u021be \u0219i tandre\u021be. Nu c\u0103uta \u00een ea un fir logic – nimic nu se \u00eennoad\u0103, de fapt, totul se \u00eennoad\u0103 \u0219i se desplete\u0219te cumva, la fel ca p\u0103rul Venerei – uit\u0103-te dup\u0103 frumuse\u021bea peisajului ideilor. Cu \u0218i\u0219kin nu \u0219tii dac\u0103 e\u0219ti \u00een tren \u0219i admiri peisajul, \u00een avion \u0219i prive\u0219ti cu \u00een\u021belepciune lumea de sub tine sau pe propriile picioare \u00een drume\u021bia spre muntele lui… Venus din propria-\u021bi palm\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u0218i c\u00e2t\u0103 frumuse\u021be babilonian\u0103 e \u00een cartea asta, \u0219i c\u00e2t\u0103 feminitate, cu at\u00e2tea fa\u021bete, strecurat\u0103 fin prin ochii unui b\u0103rbat!<\/p>\n\n\n\n \u201dIar \u00eentr-o zi cu v\u00e2nt iarba s-a umplut de foi albe c\u0103zute, ca \u0219i cum pentru un copac de h\u00e2rtie venise toamna.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201dV\u00e2ntul piept\u0103na un brad f\u0103c\u00e2ndu-i c\u0103rare.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201dUn r\u00e2u\u0219or se t\u00e2r\u0103\u0219te ca un cazac \u0219i trage de p\u0103r algele.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Editura Curtea Veche, 2013, traducerea Antoaneta Olteanu. Colec\u021bie coordonat\u0103 de Luana Schidu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" T\u00e2njind dup\u0103 gr\u0103dinile \u00eenlocuite de triumful betoanelor reci, mari iubitoare de via\u021b\u0103-verde-viu, \u0219i poate \u0219i rachiu, tovar\u0103\u0219ele de tip nou – \u201dgospodine \u00een buc\u0103t\u0103rie, curve \u00een pat, doamne \u00een societate\u201d – plasau planta asta pe...<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[1413],"tags":[2189,2188,2190,2191],"class_list":["post-13872","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-raftul-lui-radu","tag-parul-venerei-cronica-buna-recenzie","tag-parul-venerei-de-mihail-siskin-recenzie-carte","tag-parul-venerei-traducere-antoaneta-olteanu","tag-recenzie-parul-venerei-de-mihail-siskin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13872","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13872"}],"version-history":[{"count":32,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13872\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13908,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13872\/revisions\/13908"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13872"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13872"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13872"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/wp-content\/fileStore\/2022\/08\/20220714_130756-01-576x1024.jpeg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/wp-content\/fileStore\/2022\/08\/20220714_142026-01-01-502x1024.jpeg\")
<\/figure>\n\n\n\n