{"id":13544,"date":"2022-04-01T10:13:02","date_gmt":"2022-04-01T10:13:02","guid":{"rendered":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/?p=13544"},"modified":"2022-04-01T10:59:02","modified_gmt":"2022-04-01T10:59:02","slug":"struguri-acri-carti-groase-muschiul-tare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/?p=13544","title":{"rendered":"Struguri acri, c\u0103r\u021bi groase, mu\u0219chiul tare"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen dosul bibliotecii noi, c\u0103rate cu mama distan\u021b\u0103 de patru sta\u021bii de tramvai pe jos, de un cui\u0219or ie\u0219it din spatele unui raft, era ag\u0103\u021bat\u0103 cu o sforicic\u0103 o po\u0219etu\u021b\u0103 albastr\u0103, f\u0103cut\u0103 din petice. Biblioteca era pus\u0103 pe col\u021bul camerei. Puteam ajunge \u00een spatele ei c\u0103\u021b\u0103r\u00e2ndu-m\u0103 pe un scaun \u0219i aplec\u00e2ndu-m\u0103 ca peste bord. Acolo \u021binea banii str\u00e2n\u0219i. De la tata nu mai vedeam un sfan\u021b. Eram en froid. Cele mai multe erau bancnotele mici, echivalentul unui leu de azi. Mama pe atunci era infirmier\u0103. Schimba plosca bolnavilor, \u00eei \u0219tergea la fund, \u00eei ducea la toalet\u0103, \u0219tergea dup\u0103 ei materiile \u00eempr\u0103\u0219tiate pe l\u00e2ng\u0103 orificiul veceului, le d\u0103dea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce cu linguri\u021ba, \u00eei schimba, le schimba lenjeria de pat, m\u00e2njit\u0103 de tot ce produce omul mai concret \u0219i visceral, \u00eencasa \u0219i vehemen\u021ba unor pacien\u021bi certa\u021bi cu toat\u0103 lumea. De aceea, ea primea cel mai mic ciubuc. Nu cerea. Nu a\u0219tepta. \u0218i nici n-a str\u00e2mbat din nas. Muncea ca \u0219i cum d\u0103dea bun\u0103 ziua. Firesc, f\u0103r\u0103\u00a0 fasoane, f\u0103r\u0103 abisuri filosofale. \u00cen g\u0103rzi, abia \u201dfura\u201d 1-2 ore de somn, apoi venea acas\u0103 \u0219i iar muncea. Nu dormea s\u0103 compenseze. C\u00e2nd mai g\u0103sea teancurile de vase nesp\u0103late- \u0219i le g\u0103sea cam des – sau c\u00e2nd sim\u021bea c\u0103 nu mai poate, iar pe noi ne doare \u00een dos, striga c\u00e2te-un \u201deu \u00eenot \u00een c\u0103cat toat\u0103 ziua \u0219i voi v\u0103 c\u0103ca\u021bi pe munca mea\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Avea ni\u0219te asprimi biciuitoare de criv\u0103\u021b de B\u0103r\u0103gan, care nu \u0219tiu dac\u0103-i veneau din n\u0103scare sau din lucrul \u00een mediul acela. Era aprig\u0103 \u0219i cu gura mare, dar avea ni\u0219te moliciuni \u0219i ml\u0103dieri pe care \u0219i le ascundea \u00een chipul cel mai de nep\u0103truns cu putin\u021b\u0103. \u00cei vedeam rareori latura asta. Nici c\u00e2nd ne \u00eenfigea acul de sering\u0103 \u00een buc\u0103 nu-i tremura vreun mu\u0219chi. Sau c\u00e2nd ne lega a\u021ba de din\u021bii de lapte \u0219i tr\u0103gea cu un zv\u00e2cnet de u\u0219\u0103 smuls\u0103 din \u021b\u00e2\u021b\u00e2ni. Nu poza \u00een femeie puternic\u0103. Nici nu cred c\u0103 \u0219tia ce-i aia. Nu ne lovea c\u00e2nd f\u0103cem tr\u0103sn\u0103i, dar pedagogia ei s\u0103pa \u0219an\u021buri \u00een noi. Le am \u0219i acum.<\/p>\n\n\n\n

Strugurii albi, cu boaba mare, pe care v\u00e2nz\u0103toarea de la aprozar ni-i punea \u00een pungi de h\u00e2rtie, aleg\u00e2ndu-i pe cei mai necop\u021bi, se \u00eentorceau tot la ea. La aprozar. \u201dDu-te, m\u00e2nca-te-ar mama, cu ei \u00eenapoi. Tu n-ai v\u0103zut c\u0103-s verzi \u0219i acri?\u201d Nu vedeam. Dar vedeam albastru \u00een fa\u021ba ochilor c\u00e2nd d\u0103deam nas cu v\u00e2nz\u0103toarea \u201dM-a trimis mama s\u0103 vi-i aduc \u00eenapoi. A zis c\u0103-s verzi \u0219i nu-i plac. S\u0103-mi da\u021bi banii, a\u0219a a zis.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219tiu ce morm\u0103ia cet\u0103\u021beanca \u00eenapoind banii. Nu mai vedeam \u0219i nu mai auzeam. Era doi metri sub asfalt de ru\u0219ine. Pedeapsa asta era crunt\u0103. O aplica la tuspatru. Cel mai nasol era de sor\u0103-mea mijlocie, pofticioas\u0103 \u0219i gr\u0103sun\u0103 \u00eenc\u0103 de pe atunci, care cump\u0103ra f\u0103r\u0103 acordul mamei \u0219i care se \u00eentorcea cel mai des la aprozar pentru returul m\u0103rfii. Ea nu se lecuia.   <\/p>\n\n\n\n

Banii \u0103\u0219tia, deci, mototoli\u021bi ca h\u00e2rtia igienic\u0103 pe care o pui \u00een buzunar la drume\u021bie, din care ie\u0219eau mici particule, mi-i preda ca la banc\u0103 \u0219i eu \u00eei scufundam \u00een spatele bibliotecii. Uneori, erau at\u00e2t de bo\u021bi\u021bi, c\u0103 trebuia s\u0103 \u00eei calc cu fierul. \u0218ti\u021bi cum miros banii c\u0103lca\u021bi cu fierul \u00eencins? Miros a carne ars\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1990, \u00een po\u0219etu\u021ba albastr\u0103 de dup\u0103 bibliotec\u0103 se str\u00e2nseser\u0103 vreo 300 de lei (a \u0219asea parte din salariul unui maistru militar sau, dac\u0103 prefera\u021bi, costul a trei mingi de fotbal din piele).<\/p>\n\n\n\n

Ia, mam\u0103, banii \u0103ia \u0219i du-te, vezi ce g\u0103se\u0219ti. Din nou deschisa Romarta trebuia s\u0103 cump\u0103r metraj pentru ni\u0219te huse, parc\u0103, nu-mi mai aduc bine aminte. \u0218i tot \u00een Romarta exista \u0219i libr\u0103ria nou\u0103, mare, cu ferestre largi c\u0103tre bulevard. N-am g\u0103sit metrajul acela, pe care jur c\u0103 l-am c\u0103utat \u0219i de care tot eu a\u0219 fi beneficiat cumva, dar mi-a r\u0103s\u0103rit \u00een fa\u021b\u0103 cartea din poz\u0103, proasp\u0103t tip\u0103rit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

M-am mai plimbat un timp pe faleza Dun\u0103rii, vinovat\u0103 \u0219i fericit\u0103 cu cartea \u00een m\u00e2n\u0103, g\u00e2ndind la cum s\u0103-i spun \u0219i cum s\u0103 fac ca s\u0103 nu m\u0103 expedieze \u00eenapoi la libr\u0103rie cu cartea, pe modelul strugurilor necop\u021bi \u0219i asfaltului despicat de ru\u0219ine. N-am fost niciodat\u0103 capabil\u0103 de \u00eenflorituri. I-am spus mamei direct \u0219i abrupt c\u0103 n-am g\u0103sit metrajul, dar cartea asta \u00eemi trebuie mai mult dec\u00e2t c\u00e2rpa aia.<\/p>\n\n\n\n

Pentru noi, cei 300 de lei erau bani mul\u021bi, de aceea \u0219i absolut inacceptabil s\u0103 fie risipi\u021bi pe o carte, care nu era nici Biblie, ca s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i ea. Dinspre tata, zero \u0219anse. Dac\u0103 mama mai g\u00e2ngurea dintr-o minuscul\u0103 carte de rug\u0103ciuni, tata \u201dcitea\u201d doar t\u0103rii din literatura mioritic\u0103 \u0219i poate \u0219i ceva autori ru\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Mama st\u0103tea pe marginea patului. \u0218i-a ridicat ochii spre mine, zulufii de culoarea cenu\u0219ii, f\u0103cu\u021bi permanent o dat\u0103 pe an (maximum de cochet\u0103rie pentru ea), au tres\u0103rit imperceptibil, moment \u00een care am sim\u021bit c\u0103 acu\u0219-acu\u0219 are s\u0103 se st\u00e2rneasc\u0103 criv\u0103\u021bul. Nu s-a pornit, a fost doar o adiere molcom\u0103 de prim\u0103var\u0103. A zis doar bine, dar vezi c\u0103 sunt bani mul\u021bi, ai grij\u0103 pe ce \u00eei cheltuie\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum vede\u021bi, am mare grij\u0103 \u0219i azi pe ce \u00eei cheltuiesc. \ud83d\ude0a<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

P.S. <\/p>\n\n\n\n

Concret, la ce-s buni mu\u0219chii (iert\u00e2ndu-le ca tricoul nu mai sta ca lumea pe umeri, c\u0103 pantalonii stau “\u021bapeni” pe fund si la talie trebuie curea)? Voila! <\/p>\n\n\n\n

Cartea asta are vreo 800 de grame. Crede\u021bi c\u0103 e u\u0219or s-o \u021bii minute bune, ore chiar, \u00een m\u00e2ini?<\/p>\n\n\n\n

Vede\u021bi, de-asta m\u0103 antrenez. \"\ud83d\ude42\" Cine \u0219tie ce c\u0103r\u021bi or mai veni…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen dosul bibliotecii noi, c\u0103rate cu mama distan\u021b\u0103 de patru sta\u021bii de tramvai pe jos, de un cui\u0219or ie\u0219it din spatele unui raft, era ag\u0103\u021bat\u0103 cu o sforicic\u0103 o po\u0219etu\u021b\u0103 albastr\u0103, f\u0103cut\u0103 din petice....<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[1413,4],"tags":[],"class_list":["post-13544","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-raftul-lui-radu","category-personal"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13544","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13544"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13544\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13551,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13544\/revisions\/13551"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13544"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13544"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13544"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}