{"id":12077,"date":"2020-11-22T05:26:22","date_gmt":"2020-11-22T05:26:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.dumitra.net\/blog\/?p=12077"},"modified":"2020-11-22T06:39:15","modified_gmt":"2020-11-22T06:39:15","slug":"psihanaliza-dauneaza-grav-iubirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/?p=12077","title":{"rendered":"Psihanaliza d\u0103uneaz\u0103 grav iubirii?"},"content":{"rendered":"

Eva Illouz: “Dificult\u0103\u021bile noastre \u00een dragoste se datoreaz\u0103 unui exces de psihologie”<\/strong><\/p>\n

\u0218i dac\u0103 psihanaliza d\u0103uneaz\u0103 grav iubirii?<\/p>\n

\u0218i dac\u0103 cele mai puternice \u0219i profunde emo\u021bii ale noastre sunt reproiectate, modelate de mediul nostru socio-economic?<\/p>\n

Sociologul Eva Illouz propune s\u0103 ne revizuim stereotipurile \u0219i s\u0103 ne schimb\u0103m punctul de vedere ca s\u0103 suferim pu\u021bin mai pu\u021bin \u0219i s\u0103 lu\u0103m o mic\u0103 distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de durere.<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Psychologies<\/strong>: Ce defini\u021bie da\u021bi iubirii?<\/strong><\/p>\n

Eva Illouz<\/strong>: Niciuna \u00een mod special! Chiar \u0219i \u00een cadrul culturii occidentale exist\u0103 multe defini\u021bii ale iubirii care n-au deloc sau pu\u021bin de-a face una cu cealalt\u0103. \u00cen secolul al XIX-lea, dragostea \u00eenseamn\u0103 s\u0103 iube\u0219ti o singur\u0103 persoan\u0103. Strict vorbind, iubim aceast\u0103 fiin\u021b\u0103 nu pentru frumuse\u021bea sa fizic\u0103 \u0219i sexual\u0103, ci pentru sufletul \u0219i caracterul s\u0103u. Toat\u0103 aceast\u0103 concep\u021bie este o  mo\u0219tenire a cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii: iubim a\u0219a cum \u00eel iubim pe Dumnezeul nostru. \u00centr-un fel total, absolut, constant, loial. Iubim o persoan\u0103 pentru \u201einterioritatea\u201d sa \u0219i nu pentru cei doi canini din maxilar, a\u0219a cum spunea Solal, eroul din \u201eBelle du Seigneur\u201d. Credin\u021ba monoteist\u0103 va modela treptat iubirea uman\u0103 pe iubirea pe care ar trebui s\u0103 o aib\u0103 oamenii pentru Dumnezeu. Dar exist\u0103 at\u00e2t de multe alte modalit\u0103\u021bi de a g\u00e2ndi \u0219i a vedea dragostea! \u00cen Banchetul lui Platon, de exemplu, preoteasa Diotima compar\u0103 dragostea cu o scar\u0103. Ea explic\u0103 faptul c\u0103, mai \u00eent\u00e2i, iubim o persoan\u0103 special\u0103, corpul \u0219i frumuse\u021bea ei, iar apoi ne d\u0103m seama c\u0103, iubind acea persoan\u0103, iubim \u0219i frumuse\u021bea altora. Deci, vom iubi \u0219i alte persoane la fel de frumoase. Dar apoi constat\u0103m c\u0103, \u00een spatele tuturor acestor corpuri speciale, se afl\u0103 ideea general\u0103 a frumuse\u021bii \u0219i ajungem s\u0103 iubim frumuse\u021bea \u00een sine. Sarcina mea este s\u0103 m\u0103 \u00eentreb ce, \u00een sentimentul iubirii, ni se pare evident, ce, \u00een aceast\u0103 dovad\u0103, nu este de fapt deloc \u0219i s\u0103 compar diferitele tipuri de dovezi \u00eentre ele.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dac\u0103 fiecare civiliza\u021bie, fiecare cultur\u0103 are propria sa perspectiv\u0103 asupra iubirii, ce abordare ave\u021bi dvs.?<\/strong><\/p>\n

E.I<\/strong> .: Punctul meu de plecare, pentru a o \u00een\u021belege \u00een modernitate, este c\u0103 dragostea a devenit o utopie, o construc\u021bie imaginar\u0103. Ceea ce m\u0103 intereseaz\u0103 este s\u0103 observ asocierea sa cu societatea capitalist\u0103, modul \u00een care cuplul a fost utilizat pe scar\u0103 larg\u0103 de pia\u021b\u0103, nu numai ca imagine, ci \u0219i ca practic\u0103 de consum. A\u0219adar, ast\u0103zi, pentru a fi iubit trebuie s\u0103 fii sexy, atr\u0103g\u0103tor, ceea ce \u00eenseamn\u0103, de exemplu, s\u0103 cumperi produse cosmetice, parfumuri, s\u0103 faci mi\u0219care. Pentru a g\u0103si un partener, trebuie s\u0103 mergi \u00eentr-un club de noapte, \u00een baruri, restaurante … Pentru a-\u021bi men\u021bine \u0219i intensifica rela\u021bia romantic\u0103, trebuie s\u0103 consumi excursii \u0219i activit\u0103\u021bi culturale interesante.Tot acest \u201enou discurs de dragoste\u201d – \u0219i activitatea economic\u0103 pe care o antreneaz\u0103 – este cultivat\u0103, stilizat\u0103 de filme, seriale de televiziune, reclame, romane de dragoste; aceste media culturale ne reproiecteaz\u0103 \u0219i reformateaz\u0103 emo\u021biile, le fac mai dependente de domeniul vizual, fac din sexualitate tocmai o afacere scopic\u0103 (s\u0103 vezi \/ s\u0103 fii v\u0103zut, nota editorului). Dar nu numai: folosim, de asemenea, o mul\u021bime de scenarii pentru a defini ceea ce constituie – sau nu – o via\u021b\u0103 amoroas\u0103 \u201ede succes\u201d etc. Iubirea \u0219i sexualitatea sunt factori ascun\u0219i ai economiei, dar economia este, de asemenea, un factor ascuns al iubirii. Asta analizez eu.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ar fi iubirea noul \u201eopiu al poporului\u201d, pentru a folosi expresia lui Marx cu privire la religie?<\/strong><\/p>\n

E.I .:<\/strong> Nu, nu chiar asta vreau s\u0103 spun. Sau fiecare cultur\u0103 este un opiu pentru fiin\u021bele umane care provin din ea. Nu v\u0103d iubirea ca pe o emo\u021bie nociv\u0103. A fost un factor important de emancipare. A dat \u0219i \u00eenc\u0103 d\u0103 putere femeilor de a se r\u0103zvr\u0103ti \u00eempotriva structurilor opresive ale familiei \u0219i comunit\u0103\u021bii. \u00cen secolele al XVIII-lea \u0219i al XIX-lea, a jucat un rol esen\u021bial de eliberare \u00een Occident. \u00cen \u021b\u0103rile arabe, \u00een China, \u00een India, ce spune majoritatea oamenilor? C\u0103 vor s\u0103-\u0219i aleag\u0103 partenerul, so\u021bul, pentru a experimenta o sexualitate extraordinar\u0103! Acesta este mesajul pe care ei \u00eel \u00een\u021beleg cel mai bine. Iar dragostea, \u00een Occident, asta a fost  pentru \u00eenceput: o form\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare a liberta\u021bii.\u0218i, tocmai din acest motiv, puterea sa este formidabil\u0103: include no\u021biuni de libertate, afirmare, realizare de sine, fericire \u0219i de acum, de asemenea, de egalitate. Despre toate astea este vorba atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la dragoste. Dar dimensiunea utopic\u0103 s-a fracturat c\u00e2nd a fost preluat\u0103 de capitalism. Totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de parc\u0103 nu mai putem crede \u00een Dumnezeul iubirii, chiar dac\u0103 dorin\u021ba de a crede \u00een el nu face dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

S\u0103 fie aceast\u0103 preluare de c\u0103tre capitalism cauza pentru care iubirea face s\u0103 suferim at\u00e2t de mult ast\u0103zi?<\/strong><\/p>\n

E.I.:<\/strong> Suferin\u021ba amoroas\u0103 este la fel de prezent\u0103 azi ca \u0219i pe vremuri, dar este tr\u0103it\u0103 ca ceva de nesuportat, de care trebuie neap\u0103rat s\u0103 ne debaras\u0103m, \u00een timp ce \u00een trecut avea un sens, un scop \u0219i chiar a constituit o form\u0103 de noble\u0163e. P\u00e2n\u0103 la al doilea r\u0103zboi mondial, a fost v\u0103zut\u0103 ca o parte inevitabil\u0103 a iubirii.Te putea face chiar mai valoros. \u00cen cultura cre\u0219tin\u0103, unde Patima lui Hristos ne-a poruncit s\u0103-l imit\u0103m, durerea a fost o surs\u0103 necesar\u0103 \u0219i spiritual\u0103 de identitate. A fost ceva foarte important. \u00cen dragostea de curte, \u00een secolul al XII-lea, putem vedea foarte clar semnul acestei influen\u021be religioase: discursul cre\u0219tin este \u00eempletit cu cel al cavalerului care \u00ee\u0219i arat\u0103 valoarea, curajul, prin faptul c\u0103 poate accepta privarea sexual\u0103 \u0219i distan\u021ba fa\u021b\u0103 de doamna lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen secolul al XIX-lea, romantismul a exaltat, de asemenea, suferin\u021ba: a f\u0103cut posibil s\u0103 sim\u021bim c\u0103 am existat \u00eentr-un mod mai puternic. Acest lucru este perfect descris \u00een lucr\u0103rile lui Jean-Jacques Rousseau, la fel \u0219i la germani (g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la Werther a lui Goethe). \u00cen suferin\u021b\u0103 suntem \u00een contact cu ceea ce este fundamental \u00een noi, arhaic, primitiv. \u00cen pasiune \u0219i \u00een durere putem s\u0103 ne al\u0103tur\u0103m marii mi\u0219c\u0103ri a lumii, s\u0103 ne unim ceva mai bine cu aceast\u0103 natur\u0103 at\u00e2t de frumoas\u0103 \u0219i terifiant\u0103 care ne \u00eenconjoar\u0103. Nu mai este cazul acum. C\u00e2nd suferim, suntem trimi\u0219i \u00eenapoi la psihicul nostru e\u0219uat, la ceea ce este problematic \u0219i defect \u00een noi.<\/p>\n

 <\/p>\n

De ce azi ne sim\u021bim r\u0103ni\u021bi \u00een propriile noastre valori atunci c\u00e2nd suferim?<\/strong><\/p>\n

E.I .:<\/strong> E o \u00eentrebare bun\u0103. Acest lucru se datoreaz\u0103 \u00een principal faptului c\u0103 noi credem \u00een atotputernicia psihicului: un psihic bine gestionat ar trebui s\u0103 ne dea acces la prosperitate. De aici \u0219i sentimentul c\u0103 e\u0219ecurile noastre romantice trimit la un e\u0219ec personal. Am putea, ca \u0219i cavalerii Evului Mediu, s\u0103 ne spunem c\u0103 suferin\u021ba \u00een dragoste ne va oferi ocazia de a ne \u00eent\u0103ri sufletul; sau, la fel ca eroinele victoriene, am putea contesta pe oricine se comport\u0103 r\u0103u cu noi. \u00cen celebrul roman Ra\u021biune \u0219i Sim\u021bire<\/em> al lui Jane Austen, vina moral\u0103 este \u00een mod clar a celui care abandoneaz\u0103, nu a celui care este p\u0103r\u0103sit. Deci, de ce s\u0103 te \u00eenvinov\u0103\u021be\u0219ti? Pentru c\u0103 distribu\u021bia rolurilor \u0219i a responsabilit\u0103\u021bilor s-a schimbat complet.<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd suntem neferici\u021bi sau c\u00e2nd suntem p\u0103r\u0103si\u021bi pentru a cincea oar\u0103, \u00eentotdeauna va exista cineva \u00een jurul nostru care s\u0103 spun\u0103 \u201eDar poate ar trebui s\u0103 consul\u021bi un specialist\u201d. Noi \u00een\u0219ine ajungem s\u0103 ne \u00eenvinov\u0103\u021bim la un moment dat: \u201eE\u0219ti responsabil \u0219i trebuie c\u0103 faci ceva incon\u0219tient care nu func\u021bioneaz\u0103. Este irezistibil \u0219i inevitabil:\u201e am f\u0103cut ceva \u201d. Suntem responsabili pentru ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Vina psihicului nostru! Acest psihism at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t ar explica tot ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103. El este cauza incon\u0219tient\u0103 pentru care un om ne bate,  ne p\u0103r\u0103se\u0219te sau nu vine spre noi.<\/p>\n

 <\/p>\n

Acuza\u021bi, de asemenea, psihologia c\u0103 face rela\u021biile mai complexe. Faptul c\u0103 te cuno\u0219ti pe tine \u00eensu\u021bi nu faciliteaz\u0103, din contr\u0103, rela\u021bia cu cel\u0103lalt?<\/strong><\/p>\n

E.I .:<\/strong> Da \u0219i nu. Dificult\u0103\u021bile noastre \u00een dragoste sunt, \u00een opinia mea, par\u021bial cauzate de un recurs excesiv la autoanaliza psihologic\u0103, la obsesia de a studia \u0219i cunoa\u0219te sinelui nostru. Secretul succesului, al fericirii, ar fi s\u0103 \u0219tim cine suntem, s\u0103 \u0219tim care sunt dorin\u021bele noastre \u201ereale\u201d, nevoile \u201ereale\u201d etc. Datorit\u0103 psihanalizei, am avea tehnici care ne-ar permite s\u0103 ne vedem ca pe o entitate bine identificat\u0103, cu nevoi, obiective pe care ar trebui s\u0103 le clarific\u0103m. Sunt sceptic\u0103 cu privire la aceast\u0103 viziune asupra b\u0103rbatului \u0219i femeii ca fiin\u021be definite prin esen\u021ba lor psihologic\u0103. Cultura psihologic\u0103 ne \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 devenim aten\u021bi la toate mi\u0219c\u0103rile noastre interioare, la cele mai mici irita\u021bii mici, la sup\u0103r\u0103rile noastre care ar caracteriza preferin\u021bele noastre.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dar introspec\u021bia nu este neap\u0103rat un mod bun de a te cunoa\u0219te pe tine \u00eensu\u021bi \u0219i de a \u0219ti ce \u00ee\u021bi va oferi prosperitate. Multe cercet\u0103ri din psihologia cognitiv\u0103 arat\u0103, de exemplu, c\u0103 alegem mai pu\u021bin bine \u0219i c\u0103 regret\u0103m mai mult alegerea noastr\u0103 atunci c\u00e2nd este rezultatul introspec\u021biei, prin analiz\u0103 verbal\u0103. \u00cen plus, rafinamentul acestor tehnici psihologice face ca \u201emecanica\u201d noastr\u0103 interioar\u0103 s\u0103 fie mult mai rafinat\u0103, mai complex\u0103 \u0219i mai sofisticat\u0103. Este ca \u0219i cum un ceas ar avea unelte at\u00e2t de precise \u0219i sub\u021biri \u00eenc\u00e2t nu vor putea s\u0103 se potriveasc\u0103. Pentru a v\u0103 adapta unul la altul, trebuie s\u0103 ave\u021bi ochii a\u021binti\u021bi asupra unui obiect exterior, nu asupra ta.<\/p>\n

 <\/p>\n

De ce crede\u021bi c\u0103 psihologii \u0219i terapeu\u021bii de cuplu alimenteaz\u0103 aceast\u0103 \u201enou\u0103 dezordine amoroas\u0103\u201d?<\/strong><\/p>\n

E.I.:<\/strong> Pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe concep\u021bia fals\u0103 c\u0103 orice poate fi rezolvat prin cuvinte \u0219i c\u0103 trebuie doar s\u0103 le g\u0103se\u0219ti pe cele potrivite, strategia emo\u021bional\u0103 convenabil\u0103 pentru a rezolva problemele \u0219i a iubi. \u201eComunicarea\u201d a devenit noua dogm\u0103 pe care o g\u0103sim peste tot: \u00een afaceri, sexualitate, educa\u021bia copiilor. Dar \u00een numele a ce? De ce ar fi imatur s\u0103 ne \u00eendr\u0103gostim de cineva f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim nimic despre el, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m m\u0103car o dat\u0103 dac\u0103 avem nevoi similare \u0219i dac\u0103 psihicul nostru este compatibil?Pentru a iubi, nu trebuie neap\u0103rat s\u0103 ne revel\u0103m nou\u0103 \u00een\u0219ine sau altora. Cred c\u0103 esen\u021ba rela\u021biei romantice se bazeaz\u0103 pe nespus \u0219i nu poate fi explicat: atrac\u021bia fizic\u0103, sexualitatea, energia, vitalitatea eliberat\u0103 de cealalt\u0103 fiin\u021b\u0103 … Toate aceste lucruri nu au leg\u0103tur\u0103 cu formalizabilul, verbalul, rostibilul.  \u00cei acord\u0103m mai pu\u021bin\u0103 aten\u021bie pentru c\u0103 ne imagin\u0103m din gre\u0219eal\u0103 c\u0103 ceea ce este important este s\u0103 vorbim despre r\u0103celile \u0219i irita\u021biile noastre, s\u0103 examin\u0103m ceea ce merge bine \u0219i r\u0103u.<\/p>\n

Nu! Iubirea poate fi mai primitiv\u0103 dec\u00e2t at\u00e2t: simpla prezen\u021b\u0103 a unei persoane, felul \u00een care exist\u0103, ne pot face s\u0103 ne sim\u021bim unici \u0219i de ne\u00eenlocuit, ca fiind acas\u0103 \u00een lume, a\u0219a cum spune filosoful englez Simon May. Deoarece este foarte rar, avem \u00eentotdeauna speran\u021ba de a o g\u0103si prin comunicare, dar comunicarea este doar un paliativ la aceast\u0103 prezen\u021b\u0103 carnal\u0103, intuitiv\u0103 at\u00e2t de greu de g\u0103sit \u0219i pe care o c\u0103ut\u0103m cu to\u021bii \u00een mod obscur.<\/p>\n

Eva Illouz este sociolog \u0219i profesor universitar franco-israelian, specializat\u0103 \u00een sociologia sentimentelor \u0219i culturii. Este director de studii la \u00c9cole des Hautes Etudes en Sciences Sociales.<\/em><\/strong><\/p>\n

Interviul l-am tradus din PSYCHOLOGIES<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eva Illouz: “Dificult\u0103\u021bile noastre \u00een dragoste se datoreaz\u0103 unui exces de psihologie” \u0218i dac\u0103 psihanaliza d\u0103uneaz\u0103 grav iubirii? \u0218i dac\u0103 cele mai puternice \u0219i profunde emo\u021bii ale noastre sunt reproiectate, modelate de mediul nostru...<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[1662,1661,1660],"class_list":["post-12077","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-personal","tag-excesul-de-psihanaliza-dauneaza-cuplului","tag-noua-dezordine-amoroasa","tag-psihologia-cuplului"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12077","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12077"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12078,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12077\/revisions\/12078"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}