{"id":11677,"date":"2019-02-21T11:08:35","date_gmt":"2019-02-21T11:08:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.dumitra.net\/blog\/?p=11677"},"modified":"2019-02-21T16:55:29","modified_gmt":"2019-02-21T16:55:29","slug":"studii-despre-nutritie-sa-le-credem","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/?p=11677","title":{"rendered":"Studii despre nutri\u021bie: s\u0103 le credem?"},"content":{"rendered":"

\u201dM\u0103nanc\u0103 dou\u0103 iaurturi pe zi ca s\u0103 \u00ee\u021bi protejezi inima. Ciocolata \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te memoria. Consumul de cafea cre\u0219te speran\u021ba de via\u021b\u0103. Nenum\u0103rate publica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura \u00eentre s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 \u015fi anumite alimente,  \u021bin capul de afi\u0219 al ziarelor sau al publica\u021biilor online. Multe sunt \u00eens\u0103 viciate de puternice ocoli\u0219uri statistice sau chiar aproxim\u0103ri. Pierdu\u021bi \u00een cacofonia nutri\u0163ional\u0103 ambiant\u0103, consumatorii dezvolta o ne\u00eencredere din ce \u00een ce mai mare \u00een ceea ce prive\u0219te alimenta\u021bia lor.<\/p>\n

Brian Wansink a fost unul dintre papii nutri\u0163iei de peste ocean. Articolele sale, citate de mai mult de  20.000 de ori, au fost o autoritate \u00een comunitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103, cercet\u0103torul consiliind chiar Departamentul Agriculturii al SUA \u00een direc\u021bia adopt\u0103rii unor ghiduri de bun\u0103 conduit\u0103 alimentar\u0103. \u00cen septembrie trecut, Brian Wansink a c\u0103zut brusc de pe piedestal dup\u0103 ce \u0219i-a v\u0103zut retrase 15 articole din publica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice de prestigiu, dintre care unele au f\u0103cut titluri de o \u0219chioap\u0103 \u00een ziare.<\/p>\n

Articole cu titluri atractive, f\u0103r\u0103 discu\u021bie: unul ar\u0103ta, de exemplu, c\u0103 a m\u00e2nca din farfurii mari incit\u0103 la consumarea unor por\u021bii copioase sau c\u0103 a face cump\u0103r\u0103turi pe stomacul gol ne-ar determina s\u0103 alegem alimente mai calorice. Articole care s-au dovedit a fi bazate pe ” date imposibil de verificat, d\u00e2nd na\u015ftere unor probleme de metod\u0103 statistic\u0103”, potrivit unui comunicat al Universit\u0103\u021bii Cornell, institu\u0163ie unde a lucrat Brian Wansink.<\/p>\n

Corela\u0163ii dubioase<\/strong><\/p>\n

Acest caz ilustreaz\u0103 problema mai general\u0103 a studiilor \u015ftiin\u0163ifice despre nutri\u0163ie. De\u015fi cele mai multe nu sunt viciate de fraud\u0103 \u015fi manipulare, se bazeaz\u0103 pe ocoli\u0219uri statistice dificil de detectat de c\u0103tre oamenii obi\u015fnui\u0163i. Cine nu a citit titluri cum ar fi: “M\u0103n\u00e2nc\u0103 100 de grame de spanac zilnic pentru a preveni demen\u021ba”, “Afinele stimuleaz\u0103 creierul copiilor”, “Bea lapte integral pentru a r\u0103m\u00e2ne slab\u0103”  sau “Ro\u0219iile reduc riscul de cancer de piele\u201d.<\/p>\n

Studiile se bazeaz\u0103 pe monitorizarea cohortelor de indivizi, mai mult sau mai pu\u0163in importante, pentru a estima corela\u021bia dintre consumul unui aliment \u0219i o tendin\u021b\u0103 de a dezvolta o boal\u0103. Este o problem\u0103 dificil\u0103, dac\u0103 nu chiar imposibil\u0103, s\u0103 izolezi un singur factor de modul nostru de via\u0163\u0103 . \u00cen octombrie 2018, un studiu epidemiologic al INRA (Institutul Na\u021bional Francez de Cercetare Agronomic\u0103 ) lansa ideea c\u0103 marii consumatori de produse bio ar avea un risc de cancer redus cu 25 %, ar\u0103t\u00e2nd cu degetul spre  pesticide ( nu c\u0103 acestea nu ar fi incriminate). Dar, ceea ce nu se spune despre consumatorii de alimente bio, este c\u0103 ace\u0219tia au \u00een medie o alimenta\u021bie mai s\u0103n\u0103toas\u0103, fac mai mult exerci\u021biu fizic \u0219i  apar\u021bin unor categorii sociale mai \u00eenst\u0103rite, ceea ce poate explica, de asemenea, o inciden\u021b\u0103 mai mic\u0103 a cancerului. <\/p>\n

Factorul \u201dp-value\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Pentru a evalua pertinen\u021ba unei asemenea corela\u0163ii, cercet\u0103torii se bazeaz\u0103 pe un factor numit “p-value<\/em>“. Acesta m\u0103soar\u0103 probabilitatea de a avea o statistic\u0103 la fel de mare sau la fel de mic\u0103 ca cea ob\u0163inut\u0103 dac\u0103 corela\u0163ia ar fi nul\u0103. Practic, cu c\u00e2t acest p-value este mai sc\u0103zut, cu at\u00e2t ipoteza are \u0219anse s\u0103 fie rar\u0103, deci de a putea stabili o leg\u0103tur\u0103 de la cauz\u0103 la efect. \u00cen literatura de specialitate este general acceptat c\u0103 un p-value mai mic de 0,05 este semnificativ \u0219i c\u0103 studiul este serios.<\/p>\n

Acest indicator este totu\u0219i destul de usor de manipulat. Este suficient, de exemplu, s\u0103 formulezi o ipotez\u0103 dup\u0103 ce ai ob\u021bint un rezultat: vom g\u0103si, din \u00eent\u00e2mplare, c\u0103 persoanele care mananca broccoli au un risc mai mic de diabet, iar acesta devine ipoteza de plecare. Se poate, de asemenea, trece \u00een revist\u0103 un maximum de variabile pentru a o scoate pe aceea care convine. Pentru unul dintre studiile privind influen\u0163a pre\u0163ul pizza asupra senza\u021biei de sa\u0163ietate, Brian Wansink a analizat astfel peste 400 de variabile, potrivit unei anchete a site-ului american BuzzFeed<\/span><\/a>..<\/p>\n

Site-ul Five Thirty Eight<\/a> <\/span>a \u00eencercat un exerci\u0163iu amuzant, supun\u00e2nd 54 de persoane unui chestionar pe diverse teme. El a reu\u015fit s\u0103 stabileasc\u0103 corela\u0163ii p-value mai mici de 0,05 (deci ar trebui s\u0103 fie semnificative) \u015fi chiar stranii: evreii sunt amatori de salate de ro\u015fii, mancatorii de chips-uri sunt mai talenta\u021bi la matematic\u0103 dec\u00e2t la limbi str\u0103ine \u015fi consumatorii de cafea sunt, de asemenea, \u0219i proprietari de pisic\u0103. \u00cen 2013, o meta-analiz\u0103 publicat\u0103 \u00een American Journal of Clinical Nutrition<\/span><\/a><\/em> a adunat studiile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cancerul \u0219i unele dintre cele 50 de ingredientele cele mai des \u00eent\u00e2lnite (ou\u0103, piper, lapte, carne de vit\u0103, vin, cartofi…). Rezultatul: 80 % dintre acestea erau asociate unui risc (crescut sau mai redus) de cancer.<\/i><\/div>\n
\n
 <\/div>\n
C\u00e2te br\u00e2nzeturi a\u021bi m\u00e2ncat ieri?<\/strong><\/div>\n
 <\/div>\n
\n
\n
Chiar izol\u00e2nd la maximum factorii de risc, cum este cazul studiului INRA, exist\u0103 alte posibile surse de erori. Toate persoanele recrutate au fost, de exemplu, \u00eenscrise \u00een mod voluntar pe site-ul NutriNet  \u0219i deci, a priori<\/em>, mai preocupate de modul lor de via\u0163\u0103 \u015fi cu un nivel de educa\u0163ie superior mediei. Modul de culegere a studiilor nutri\u0163ionale este, de asemenea, discutabil. Cel mai adesea, li se cere pacien\u021bilor s\u0103 completeze un “carnet alimentar”.<\/div>\n
Cu toate acestea, este dificil s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 exact c\u00e2te felii de p\u00e2ine sau ce\u015fti de cafea au fost \u00eenghi\u0163ite pe parcursul zilei. Pentru a studia \u00een mod real efectele pe termen lung ale cut\u0103rui sau cut\u0103rui aliment, ar trebui urm\u0103ri\u021bi mii de oameni, timp de c\u00e2teva decenii. Imposibil din punct de vedere tehnic \u015fi economic. \u00cen cele din urm\u0103, cercetatorii au obiceiul, \u00eenainte de a \u00eencepe un studiu, s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een literatura existent\u0103, ceea ce poate denatura ipotezele de plecare.<\/i><\/div>\n
 <\/div>\n
\n

Cafea, gr\u0103simi, zah\u0103r… O vesel\u0103 harababur\u0103 alimenar\u0103<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n
\n
Toate aceste incertitudini duc la rezultate adesea contradictorii. \u00cen 2006, un studiu a demonstrat c\u0103 un consum mai mare de patru cafele zi ar putea cre\u015fte riscul de infarct cu 1.41. Apoi, mai multe studii au afirmat contrariul, explic\u00e2nd diferen\u0163ele, printre altele, prin faptul c\u0103 marii b\u0103utori de cafea sunt \u0219i cei care fumeaz\u0103 cel mai mult si consum\u0103 mai mult alcool. Disputele dintre oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 sunt o droaie \u015fi sunt f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit.<\/div>\n
Controversa momentului: e mai bine s\u0103 reducem gr\u0103simile sau zaharurile<\/a> pentru a r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103to\u015fi? \u00cen anii 1980, prioritatea a fost a regimurilor cu con\u0163inut sc\u0103zut de gr\u0103simi. Ast\u0103zi, la mod\u0103 este dieta ketogenica, \u00een care noua \u00eencarnarea r\u0103ului nu mai este gr\u0103simea, ci zah\u0103rul. Pe Amazon, sunt repertoriate nu mai pu\u021bin de 142 de c\u0103r\u0163i pe aceast\u0103 tem\u0103. Un entuziasm, ca din \u00eent\u00e2mplare, alimentat de publica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice abundente. \u00cen februarie, un studiu publicat \u00een JAMA<\/i><\/span><\/a> <\/i> compar\u00e2nd cele dou\u0103 metode descrise mai sus a concluzionat …… c\u0103 nu poate concluziona nimic. <\/div>\n
 <\/div>\n<\/div>\n
\n

C\u00e2nd m\u00e2ncarea devine medicament<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Nu le \u00eempidic\u0103 nimic ca aceste studii s\u0103 se contituie \u00een referin\u021b\u0103 pentru autorit\u0103\u021bile publice. \u00cen 2017, \u00cenaltul Consiliu de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 a actualizat reperele nutri\u021bionale, introduc\u00e2nd fructele cu coaj\u0103 lemnoas\u0103 (nucile) \u015fi leguminoasele, revizuind \u00een sc\u0103dere consumul de proteine animale (\u00een special, mezelurile). Brian Wansink a contribuit la formularea recomand\u0103rilor pentru scolile publice, armat\u0103 sau  chiar  Google<\/span><\/a>.<\/div>\n
\u00cen mijlocul tuturor acestor instruc\u0163iuni, publicul larg dezvolt\u0103 o suspiciune generalizat\u0103 cu privire la alimenta\u021bie. Mai mult de 80 % dinte francezi \u00ee\u0219i exprim\u0103 astfel \u00eengrijorarea legat\u0103 de consumul de carne, pe\u015fte sau legume si 57 % pentru produsele lactate, potrivit anchetei  OCHA-CREDOC 2016<\/span><\/a>.”<\/div>\n
\u201dRiscul este de a medicaliza alimenta\u021bia zilnic\u0103, exacerb\u00e2nd s\u0103n\u0103tatea \u00een detrimentul altor dimensiuni: pl\u0103cere, cultur\u0103 identitate…”,<\/em> denun\u0163\u0103 Jean-Pierre Poulain, socio-antropolog la Universitatea din Toulouse-Jean Jaur\u00e8s.<\/div>\n
Deci, dac\u0103 ar fi s\u0103 re\u021binem doar un singur sfat, acesta ar fi: m\u00e2nca\u021bi din toate cu modera\u021bie.<\/div>\n
Statistic vorbind, ve\u021bi avea mai multe \u0219anse s\u0103 da\u021bi peste un aliment \u201dbun\u201d!\u201d<\/div>\n
Articol tradus de pe  FUTURASANTE. <\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201dM\u0103nanc\u0103 dou\u0103 iaurturi pe zi ca s\u0103 \u00ee\u021bi protejezi inima. Ciocolata \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te memoria. Consumul de cafea cre\u0219te speran\u021ba de via\u021b\u0103. Nenum\u0103rate publica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura \u00eentre s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 \u015fi anumite alimente,  \u021bin capul de...<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[11,9],"tags":[1557,1559,1560,1561,1558],"class_list":["post-11677","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dieta","category-sanatate","tag-cum-manipuleaza-studiile-de-nutritie","tag-cum-ne-inseala-studiile-de-nutritie","tag-de-ce-ne-e-frica-de-mancare","tag-studii-de-nutritie-bune","tag-studiile-de-nutritie-pot-manipula"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11677","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11677"}],"version-history":[{"count":18,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11677\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11696,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11677\/revisions\/11696"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dumitra.net\/blog\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}