Podgoriile Drăgășanilor – geometria vinului
Si Zamolxe, oricât de sportiv ar fi fost, tot s-ar fi odihnit duminica.
Azi, doar o povestioară
oltenească, de familie – iertată să fiu pentru asta! 
Cu Tămâioasa de Drăgășani, prin `68-`69, putea rivaliza doar Dobrin. Marele dribleur Dobin, care fusese invitat cu F.C. Argeș la un amical cu echipa de fotbal din Drăgășani.
Era după culesul viilor, poate după Sf. Dumitru. Fusese un an în care dealurile gemeau de struguri. Se fura mult, se fura chiar cu căruțele. Soiuri de struguri de masă nu prea erau, vinul curgea din soiurile de Tămâioasă și Crâmpoșie ca la cișmea și luau drumul exportului.
Bunul era obștesc, cramele – de stat, ale IAS-ului și Stațiunii de cercetare a vinului din Drăgășani. Uneori nu erau atâtea suflete câtă nevoie aveau viile să fie culese, deși sufletele erau ca un butoi fără cercuri; sugeau vinul ca o rețea hidrografică. Sufletul neostoit al lui Zamolxe cerea ofrandă fără cep.
Coamele cu vii ale Drăgășanilor se întindeau peste încă trei dealuri (nu ca acum, împărțit între cele 6 podgorii Avincis, Iordache, Isărescu, Bauer, Drăgași, Știrbey), până la Mitrofani – locul de baștină al Crâmpoșiei de Drăgășani, vița de vie de pe vremea dacilor.
Vedeta echipei din Drăgășani era un anume Teleșpan, pe umerii căruia apăsa datoria aproape patriotico- obștească de a-l stăvili pe marele Dobrin, care fusese, de vreo 2 ani, desemnat, pentru prima dată, ”Jucătorul de fotbal al anului în România”.
Nașul meu, care adusese F.C. Argeșul în oraș să joace – povestește socră-mea – avea o casă boierească cu cramă și era tare mândru de Tămâioasa pe care o făcu după ce fuserăm cu tot neamu`n păr să culegem pe Deal. Plata era” în natură”. La, să zicem, 4-5 coșuri culese, primeai unul.
La, să zicem, 4-5 coșuri culese, primeai unul.– Ho, mă Dobrine, că le dădusi 9 goluri. Lasă-i și pă ei să dea 2-3, a strigat cineva de pe margine, care bolborosea ca vinul dat în fiert.
Și cică Dobrin s-ar fi milostivit și ar fi slăbit ritmul, ba chiar a dat și un gol în propria poartă. Că doar era un amical, cinstit, se pare, cum se cuvine în crama plină de Tămâioasă a nașului, își amintește soacra mea.
Astăzi, Dealul Drăgașanilor, cu podgoriile Avincis (ceva mai departe de celelalte 5 podgorii), Iordache, Isărescu, Bauer, Drăgași, Știrbey), are o matematică spectaculoasă a șirurilor de viță de vie. E o altă planetă, e un alt aer, e un alt cer.
Ești cu creștetul în plin soare, tălpile se afundă ușurel în pământul nisipos, Oltul umple linia orizontului.
Related Posts
E bine de ştiut înainte de alergare În ultima vreme, prieteni, cunoscuţi, cursanţi de-ai mei s-au hotărât să ia asfaltul la goană: au început să alerge! Cum să respir?; Cât să alerg la început?; Ce fel de pantofi să-mi cumpăr? - sunt întrebările care mi s-au pus cel mai des în ultima vreme. Ai jos câteva informaţii de […]
A fi sau a nu fi vegetarian E o chestiune care mă preocupă de multă vreme. Fără să fi avut prea multe cunoştinţe de nutriţie - se întâmpla imediat după Revoluţie când literatura în domeniu lipsea -, am avut în perioada adolescenţei o tentativă de a scoate complet carnea din alimentaţie. Am şi reuşit timp de 8 luni […]
De la pantofi cu toc la adidasi, cat ai zice…. sport Provocarea Mihaelei Birzila, de la Antena 3 (vezi mai jos filmulețul), de a povesti despre cum am facut schimbarea de la corporatist la freelancer, de la tocuri la adidasi, de la poșete la gantere si haltere, mi-a plăcut.
Mi-a plăcut pentru că sunt convinsă că sunt foarte mulți […]
”Trebuie să devii cine ești” ”Trebuie să devii cine ești.” Pare un slogan tocit ca o stâncă de mare, subliniat cu markerul roz într-o carte de dezvoltare personală. Dar nu. E din ”Copilul de nisip”, romanul lui Tahar Ben Jelloun, scriitor marocan, câștigător de Goncourt în 1987. Și are mai mult miez și sevă decât vă […]
Kasutera – în variantă personală
Kasutera sau "castella" (paine de Castilia) este o prajitura foarte populara in Japonia. Este un fel de sponge cake facut din faina, oua, zahar si sirop de malt, fara grasimi, fara agenti de crestere. Nu are consistenta înecacioasa a pandispanului romanesc; este usor umeda, […]
