Tag Archives: Richmond Bachia

Antrenamentul care a cucerit America

După ce ai avut primul antrenament Functional Strenght, nimic nu mai seamănă cu ceea ce ai făcut înainte în materie de sport; este ca diferența dintre a urca pe munte și a-l escalada. Astăzi, ca la fiecare sfârșit de săptămână de altfel (când nu viscolește sau plouă), am alergat – este religia mea, sunt orele mele de meditație săptămânală. De data asta, însă, a fost complet diferit, dar nu prentru că am alergat pe zăpadă – o fac frecvent și nu e nimic neobișnuit…

26_Au trecut șase zile de la primul antrenament Funcțional Strenght. În articolul în care am descris ora ținută de Richmond Bachia, master trainer si fondatorul Fitness Scandinavia, ziceam: ”un altlet nu face Functional Strength ca să alerge mai bine, ci ca să-și crească rezistența globală a organismului. Ca să alerge mai bine trebuie pur și simplu să practice, adică să alerge. O persoană cu o muncă de birou nu face Functional Strength ca să-și dezvolte masa musculă, ci ca să-și mărească rezistența musculară globală și masa slabă, îmbunătățindu-și condiția generală prin utilizarea corpului la potențialul său maxim”.

După noaptea de veghe și zilele care s-au scurs după antrenament, m-am tot întrebat care să fie miza palpabilă a unui efort în care îți împingi limitele fizice dincolo de ce știai tu că-ți este limita și la ce folosește, mai cu seamă unei persoane care-și petrece mai mult din jumătate din timpul zilei stând așezat pe scaun, adică subutilizând potențialul muscular, articular etc. Continue reading

”Functional Strength” – fitness-ul extrem

– ”Ia-ți o halteră, 2 gantere, o saltea și un steper ridicat la 40 de centimetri de sol.”
-”Așa sus? Dar despre ce e vorba?”
-”Vezi tu! O să-ți placă, e pe stilul tău!”

ft002Au fost singurele explicații pe care le-am primit despre antrenamentul ”Functional Strength” la care am fost invitată zilele trecute. Ceea ce a urmat, a depășit în intensitate, paletă de mișcări, combinații  de exerciții (cu sau fără greutăți) și predictibilitate, orice alt tip de antrenament pe care l-am făcut până acum.

Până să mă dezmeticesc din încălzirea-melanj de jogging, sprint, ft004sprint pe loc, alergare pe laterală, Richmond Bachia, master trainer, levita deja în jumătatea dinspre tavan a sălii. Și când aveai impresia că lucrurile s-au mai calmat, pulsul revenid la 75-80% din ritmul cardiac maximal (estimare personală), urma explozia…..; de fapt, exploziile în crescendo, spre 90% din ritmul cardiac maximal, dacă nu chiar mai sus….N-am asistat la un antrenament al trupelor de eiltă, dar pot bănui că se apropie mult de cel al lui Richmond.

ft017Fiecare exercițiu – un spectacol în sine la limita forței, echilibrului, rezistenței musculare, încordării mentale…..Eu, din când în când, salvată de aparatul foto. 🙂

Genuflexiuni cu săritură pe și de pe steper, fandări laterale, genuflexiuni cu ducerea alternativă a brațelor în exterft015iorul genunchilor, fandare dinamică spre spate, Spiderman push up, lovitura spre spate cu ambele picioare din stând în mâini (foto dreapta), combinații de flotări cu ridicare, sărituri explozive și genuflexiuni cu picoarele depărtate în V – sunt câteva dintre ingredientele total imprevizibile ale lui Richmond.

Transpirația îi curgea valuri-valuri, aveam impresia că deasupra lui s-a spart o conductă de apă; credeam că se va opri….Parchetul sălii începea să lucească, de pe oglinzi apa se scurgea în fâșii. Până și cureua ceasului mi se îmbibase de apă (lucru care se întâmplă rar). M-am oprit să fac câteva poze; am simțit cum pe umăr începeau să cadă picături-picături. M-am întors spre vecina muncitoare s-o rog… politicos să nu mai scuture transpirația spre mine….; ne despărțea o jumătate de metru, era propria-mi sudoare…., care nu se mai prelingea pe gât, o luase drept spre umăr. Continue reading