Tag Archives: cum ne mint etichetele

Cum ne păcălesc etichetele

Funny-Quotes-Close-EnoughÎn anii 90, abia ieșiți din comunism, toți ne pricepeam la mașini. Adulți și copii, toți știam ce este o jojă, cum să controlăm nivelul de ulei, cum să schimbăm o roată, iar la reparația unei maișini, în fața blocului, lua parte cel puțin o jumătate de bloc.

Urmare firească a acestei ”știință și tehnică pentru toți”, când s-a început importul de mașini fabricate în Occident (bătrâna Dacia rămăsese mult în urmă), cei care intenționau cumpărarea unei mașini se interesau, în primul rând, de ”cât bagă la oră”. În decursul a 10-15 ani, cumpărătorii și-au orientat treptat interesul de la cilindree la confort, gadget-uri, spațiu pentru picioare, facilități pentru copii etc.

În industria alimentră, lucrurile se întâmlă invers. Mai nou, ca să convingă cumpărătorii, marketingul produselor alimentare a devenit ”ceva științific”  sau ”bazat pe studii științifice” și, dacă e știintific, nu se poate pune la îndoială. E precum credința….. Deci, bun!

Câteva clișee de care se face mare abuz:

  • ”studiile arată că, un consum de X grame de calciu, ajută la…..” În special companiile mari își permit plătirea unor studii care le devin favorabile. Aceste studii pot fi manevrate prin: număr redus de participanți, inexistența grupurilor placebo (celor cărora li se administrează ingrediente inactive), durată (de obicei, scurta), premisa de la care pleacă experimentul etc.
  • ”studiile au demonstat că 8 pahare de apă pe zi scad circumferința abdominală cu X cm….” E bine să bem multă apă, dar de la găleată până la puț, drumul e lung…., iar de la gură la lingură, foarte scurt….
  • ”contribuie la scăderea colesterolului….” Statinele (medicamente care ajută la scăderea colesteroului) sunt în topul celor mai vândute medicamente, generând cifre de afaceri impresionante. În Franța, de pildă, în ultimii 2 ani, se duce o luptă mediatică intensă pentru ca medicii să nu mai prescrie statine celor cu nivel crescut de colesterol, în lipsa altor patologii asociate. Colesterolul este fabricat în proporție de 80% de ficat, 20% este adus prin alimentație.
  • ”contribuie la ameliorarea densității osoase…”
  • ”îmbogățit cu vitamina D”

În Uniunea Europeană este interzisă orice formă de publicitate care spune că un produs alimentar previne sau tratează cutare sau cutare patologie. Deci, nu se poate spune ”calciul previne osteoporoza”.

Va să zică, feriți-vă de ambalajele produselor alimentare care vă fură privirea prin sloganuri cu trimitere la beneficiile pentru sănătate.

Ba mai mult, dacă este vorba despre un produs prea dulce sau prea gras, mențiunea ”bogat în vitamine și calciu” este TOTAL lipsită de interes.

Preferați alimentele în mod natural bogate în vitamine (fructe, legume) și minerale. Acestea sunt mai bine asimilate de către organism, deci cu adevărat valoroase din punct de vedere nutrițional.

Des întâlnit este sloganul ”îmbogățit cu vitamina X”. ”Îmbogățirea” este minimă (cu atât mai puțin asimilabilă, absorbită) și, ca atare, nu prezintă nici un beneficiu nutrițional. Mai mult, persoanele care, să zicem, ar avea o nevoie reală, dincolo de o alimentație echilibrată, nu la acest tip de ”îmbogățire” trebuie să recurgă. Dacă simțiți că aveți o deficiență reală de fier, calciu, magneziu etc., o puteți afla apelând la un medic și la un set de analize de sânge.

Mare atenție la copiii care obișnuiesc să mănânce cereale (în plus, și foarte dulci) îmbogățite cu fier!

E drept că anemia este o problemă de sănătate globală, mai ales în rândul femeilor fertile, dar excesul de fier, în special la copii, este extrem de nociv. Fierul este un element puternic oxidant.

De asemenea, nu luați suplimente cu fier în absența unei nevoi reale, dovedite prin analize.

Ce trebuie să urmărim când citim etichetele:

  • Produse din carne: să conțină peste 90% carne.
  • Produse lactate: să nu conțină zahăr adăugat (atenție! lactoza este zahărul prezent în mod natural în lapte; a nu se confunda cu zahărul adaugat.), lapte praf sau ulei de palmier.IMG_6617
  • Produse light: conțin adesea zahăr, îndulcitori cancerigeni, aditivi, gelifianți.
  • Produse de post: conțin grăsimi hidrogenate sau trans (pe care organismul nu le recunoaște, deci, se depun), soia modificată genetic.
  • Primul ingredient este cel prezent in cea mai mare cantitate.

Din păcate, în industria alimentară, explicațiile etichetelor induc cumpărătorii, dacă nu în eroare, într-o mare confuzie.

Mi se întâmplă și mie să mă găsesc cu copiii la cumpărături (deși evit cât pot). Și cum bombardamentul vizual al etichetelor, ambalajelor, formelor, culorilor este precum focul de artificii în noaptea de Revelion – te acaparează cu totul – ,e greu să reziști. Cu Maria am o înțelegere: dacă citește fără să se poticnească (nici măcar o dată!) toate ingredientele de pe produs, i-l cumpăr….

Altminteri, copiii nu înțeleg (și poate nici noi) explicația ”benefic pentru sănătate” sau ”nociv pentru sănătate”.

Și medicii știu, de pildă, că tutunul sau alcoolul sunt nocive pentru sănătate, cu toate acestea sunt unii dintre cei mai împătimiți consumatori…..