De ce se tem femeile de antrenamentele cu greutăți

S-a impus deja ca imagine standard in sălile de sport ca bărbații să tragă de ”fiare”, iar femeile să meargă la orele de aerobic, crezând până-n pânzele albe în ideea că astfel scăpăm și de grăsimea de pe coapse, și de celulită. Rar vezi 3-4 femei printre bărbații care frecventează sălile de forță, tot așa cum, dacă vezi 1-2 bărbați la orele de aerobic, te poți considera un instructor fericit.

Iar dacă stai de vorbă cu ambele categorii, nici una nu va ști să-ți răspundă altfel decât prin clișee de pe Dumnezeu știe unde adunate. Ea zice: ”Nu vreau să arăt precum Arnold Schwarzenegger”; el: eu nu vreau să pierd masă musculară, ci să pun.”

Deci, de ce o femeie ar trebui să aibă și antrenamente cu greutăți, pe lângă cele de tip aerob (care se bazează pe consumul de oxigen: aerobic, Zumba, alergare, tenis, bicicletă etc.)?

Simplu, ca să scurteze drumul, uneori anevoios și deloc plăcut, către greutatea pe care și-o dorește, dar nu numai. Deși la prima vedere poate părea că te scarpi cu mâna stângă la urechea dreaptă, prin spatele capului, nu e deloc așa.

Vă spun din experiență propriilor mele antrenamente, dar și din cea de instructor de aerobic, că atunci când cele 2 componente ale antrenamentului – aerobic (aici paleta e largă, a nu se înțelege stricto sensu) și de rezistență musculară – sunt combinate conform unui program constant și bine adaptat greutății și alimentației (sau chiar invers), rezultatele nu sunt doar mai rapide, ci și spectaculoase.

Știu, cântarul ne sperie după primele ședinte, jeanșii intră mai greu pe coapse – dar aveți puțintică răbdare și nu măriți rația alimentară, conform principiului că dacă mergeți la sală ”aveți voie” să măncați mai mult. Nu trageți concluzii după primele 2-3 săptămâni de antrenament. Lăsați corpului putința, răgazul să se adapteze.

V-ați întrebat vreodată de ce bărbații care vor să slăbească reușesc mai repede decât femeile? Nu pentru că au un număr mai mare de mușchi decît noi, ci pur și simplu pentru că masa lor musculară e mai mare și consumă mai mult. E ceea ce ar trebui să urmărim și noi femeile: în paralel cu ședințele aerobe să ne planificăm și sesiuni de lucru cu greutăți pentru grupele musculare mari. Nu vă temeți! Din câte am văzut, bărbații nu mușcă în sălile de forță decât de fiare, iar instructorii de genul masculin vor fi mai mult decât încântați să-și ofere ajutorul. Dar dacă totuși va exita vreo femeie printre cititoarele blogului meu care va dori să ajungă precum Schwarzenegger, mâncănd ca o vrăbiuță, tot nu va putea. Rația alimentară ar trebui, în acest caz, să bată spre 4 000 de calorii, la care să adauge tot felul de substanțe anabolizante, dar acesta e deja un subiect care pe mine nu ma preocupă defel.

În ceea ce mă privește, am norocul unor grupe de cursante mult luminate la minte, care acceptă cu aceeași deschidere lucrul cu greutăți, ca și cel aerob. Și, credeți-mă, nici nu li s-au umflat mușchii precum lui Arnold înainte să încărunțească și să ajungă guvernator, și nici n-au cumpărat jeanși cu un număr mai mare. Ba, dimpotrivă, aș zice!

Și apoi, mai este un aspect la fel de importat căruia i-am dedicat acum ceva vreme mai multă atenție pe blog: pe măsură ce mai câștigăm niște ani, pierdem  masă musculară și acumulăm mai multă grăsime. La fiecare 10 ani pierdem în jur de 2-3% din masa musculară totală. Bătrânii nu se clatină pentru că pur și simplu sunt bătrâni, ci pentru că masa lor musculară se diminuează. Ce ne mai minunăm când vedem pe Internet femei de 80 de ani care stau în cap sau fac șpagatul la fir! Nu sunt niște anomalii ale naturii. Sunt doar rezultatul firesc al antrenamentelor făcute constant de-a lungul anilor. Chiar și la 80 de ani.

Cât despre celulită, ea este prietena țesutului adipos, a grăsimii, nu a musculaturii exersate și întărite. Vizualizați următorul experiment: acoperiți un bol de sticlă cu o bucată de mătase, după care acoperiți o bucată de lână neprelucrată. Efectul este evident: pe sticlă, mătasea va sta întinsă și netedă, pe lână va face ”valuri”. Același lucru se întâmplă și cu musculatura flască, mai ales după ce am slăbit un număr de kilograme.

Articulațiile sunt iarăși un aspect de care ne amintim doar în cel de-al douăsprezecelea ceas, în general când apar probleme la genunchi, spate, iar medicii ne trimit să întărim musculatura coapsei (în cazul genunchiului), paravertebrală, în cazul spatelui. O musculatură fermă, diminuează mult din presiunea pe articulații, făcându-ne mai sprintene, mai sprințare.

Nu vreau să înțelegeți din acest articol ca dacă mâine luați ganterele si faceți 10 repetări, gata! se duce și mama celulitei, iar musculatura se bombează precum roata de la mașină…. Efortul trebuie să se întindă în timp, să fie constant, să-l combinați cu antrenament aerob și, poate cel mai important, să băgați de seamă la ce, cât, cum, când mâncați.

Dar asta depinde în totalitate de fiecare dintre noi!

P.S. Au nu cumva bisturiul medicului estetician e cea mai scurta cale?